Ne-am râs cu toții de secvența în care jurnalista de la Digi24 transmitea culcată la pământ, în timp ce în jurul ei treceau lejer oameni care se plimbau sau mergeau cu bicicleta. După care am văzut că tipa nu transmitea de pe burtă ca să ne arate cât de puternic șuieră gloanțele pe lângă ea, ci auzise o alarmă și pur și simplu a spus că urmează protocolul și ne-a arătat și nouă ce se face în astfel de situații.
Dar poate că unii dintre noi nu ar fi trebuit să râdă nici măcar la început, când a fost dată secvența scoasă din context care a pus internetul pe ironii. Mă refer, desigur, la Victor Ponta, vizibil în imaginea de mai sus. Acesta a scris pe contul său de Facebook:
Cand am citit stirea m-am pus pe burta in casa si m-am uitat la filmuletul de la Digi 24 😹😹😹😹! Credeti ca cei care se plimba cu bicicletele linistiti prin spate reporteritei sunt de la Hamas🙀🙀🙀??
De ce? Pentru că, acum mai mulți ani, s-a aflat și el într-o situație asemănătoare, plimbându-se (sau fiind plimbat de alții) cu barca printr-o zonă inundată, în care însă ceilalți mergeau pe lângă barcă cu cizme de cauciuc:
Colajul celor două poze a fost realizat de către Hari Bucur-Marcu, care a scris pe Facebook:
Micuțul Viorel râde și el ca proasta-n fân (expresia consacrată e cu râsul în altceva decât fânul, dar nu mă lasă standardele comunității să spun în ce râde proasta de-adevăratelea), contând că tupeul bate șmechereala.
Eu aș spune că tupeul bate memoria. În fond, știrile se uită după trei zile, așa că de ce să nu le fructificăm pe cele din prezent, dat fiind că cele din trecut sunt de mult șterse din mentalul colectiv iar cele din prezent vor fi și ele rapid uitate? Să batem fierul cât e cald.
Aș mai putea spune că domnul Ponta marșează pe un subiect popular, epatând (număr mare de emoticoane) și explicând sau explicitând „poanta” pe cel mai de jos nivel posibil (lipsit de orice urmă de subtilitate), astfel încât să-și facă mesajul ușor de înțeles de către toți membrii publicului său. Practic, e un mesaj electoral, ca să nu-i zic populist.
Pe de altă parte, angajamentul reporterilor are și el un anumit inedit al lui… 🙂